Insula – Porti de Cristal

Aceasta este o carte pe care de mult mi-o doream, poate una dintre primele carti de care chiar am vrut sa fac rost. Ei bine, cand am obtinut-o, i-am amanat putin citirea dar zilele trecute, cum am terminat-o, am ramas cu o parere extrem de buna despre ea, ceea ce m-a facut sa regret, totusi, ca am amanat-o atat de mult. Este o carte ce merita citita din plin, desi este simpla si pentru copii. Ea a reusit insa sa imi aminteasca de vremea cand eram un cititor incepator, si a reusit sa ma prinda intre filele ei cu o simplitate deosebita. Ea a reusit sa ma capteze de la prima pagina printr-o poveste diferita fata de celelalte, ce vorbeste despre o lume magica, pierduta in mijlocul unei mari eterne, plina de pericole care mai de care. Mi-a amintit de ceea ce inseamna magia cuvantului. Cu cat cuvantul este mai bogat, cu atat rezultatul va fi mai plin de magie.

Asadar, Gwen si Vic, doi verisori „gemeni”, pasionati de stiintele acvatice, se trezesc absorbiti intr-un vartej de intamplari bizare atunci cand acestia doi trec prin Poarta de Cristal creata de tatal lui Vic. Acestia se trezesc pe o frumoasa insula, singura bucata de pamant a unei infinite mari. Ei afla de existenta magiei si afla cum sa o foloseasca. Incercand sa ajunga acasa, ei descopera secretele pe care aceasta insula le ascunde de cei de pe Pamant, si se implica astfel in razboiul cu merlonii, incercand sa ajute la apararea insulei. Totul ia insa proportii de amploare ce pun in pericol soarta tuturor lumilor existente.

Cartea nu va fi mare minunatie pentru cei obisnuiti cu genul de carti fantasy, sau mai bine zis, ACEST gen de carti fantasy. Este simplut, dar m-a impresionat prin simplitate. Este bine scrisa si nu am de ce sa ma leg in aceasta directie. Pana la urma, autorii sunt autori cunoscuti ce au scris multe altele pe langa aceasta (si cand zic asta ma refer la xFiles – gasite la editura RAO- ). Nu se ridica, din pacate, la nivelul acelor carti, desi, din fericire, se intampla atat de multe incat te tine in suspans la fiecare pagina. Un mare plus este conturarea bine pusa la punct a personajelor. Si pana la urma ce sa mai zici? E vorba aici despre o carte de copii, peste standarde, foarte reusita pentru publicul careia ii este adresata.

Sa nu va mire, insa, faptul ca se termina in aer. Ei bine, stiu ca sunt si alte volume, dar netraduse. Asta este… ma astept din partea acestei edituri. Lipsa de promovare a unor carti atrage dupa sine pierderea unui numar mare de potentiali cititori, si, la urma, imposibilitatea de a continua seria. Totusi, nu imi pot explica de ce s-a promovat atat de prost aceasta carte.

Tot ce ramane sa va spun este sa o cumparati si sa o cititi cat mai repede. Este chiar o lectura placuta pe care ar fi pacat sa o ratati, mai ales daca aveti la dispozitie un weekend menit relaxarii.

2 gânduri despre “Insula – Porti de Cristal

  1. Doamne, atat de frustranta mi se pare si mie chestia asta la Rao! Au O GRAMADA de serii misto pe care nu le-au promovat destul si pe care le abandoneaza pentru ca lumea nu stie de ele din cauza ca nu le-au promovat destul :)) Mi se pare absolut ingrozitoare atitudinea asta si modul in care nu se preocupa deloc de partea de marketing. De parca odata ce au scos de la tipar o carte, gata, nu mai e treaba lor sa isi faca cititorii curiosi si interesati sa o citeasca. Aproape ca a ajuns sa ma inspaimante ideea de a mai indragi vreo carte de la Rao, de teama sa nu ajunga si ea in categoria abandonatelor si sa nu mai fie vreodata publicata si continuarea😦

    1. Bine, cartea aceasta nu este de la RAO si poate m-am facut inteleasa gresit dar da, si acolo apare problema asta. Din cate am observat, multe carti atat de la rao, cat si de la grupul editorial corint sunt lasate sa… nu stiu, sa se astepte auto-promovarea lor. Ma enerveaza cand vad niste carti bune, noi, aparute pe rafturi, de care nu am auzit in viata mea, de la edituri totusi cunoscute, despre subiecte ce ma intereseaza, din cauza lipsei promovarii… Ei vor vanzari, dar nu se ocupa sa le obtina. De fapt asta urmaresc si prin sponsorizari. Nu mi se pare ca ei ar cheltui doi bani pe promovare serioasa, si nu inteleg totusi de ce. Este, pana la urma, vorba de profitul lor. In orice caz, in special la rao, cartile nepromovate sunt cu sutele, ceea ce este chiar trist. Ma mir ca o duce editura asa bine, cu toate astea.

Ce parere ai?

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s